Informații19 noiembrie 20262 minute de lectură

Zahărul nostru unde e? Zahărul nostru ce-ați facut cu el?

Autor: Mihai-Catalin PANAIT

Prețul zahărului a crescut

Prețul zahărului brut pe piețele internaționale a crescut cu aproape 25% în 2026, depășind pragul de 450 de dolari pe tonă. Aceasta este cea mai ridicată cotație din ultimii aproape doi ani, iar evoluția este determinată de trecerea pieței globale de la un excedent de 1,1 milioane de tone la un deficit estimat la 200.000 de tone pentru sezonul 2026–2027, conform datelor publicate de Organizația Internațională a Zahărului (ISO).

Mai există fabrici de zahăr în România?

În România mai funcționează doar două fabrici care procesează sfeclă de zahăr, la Luduș și la Roman. Din cele 33 de fabrici pe care țara le avea înainte de 1989, aceste două unități sunt singurele rămase active în prelucrarea materiei prime agricole și acoperă împreună mai puțin de 20–25% din consumul intern al țării.

Fabricile care mai funcționează în 2026

• Fabrica de Zahăr Premium Luduș (județul Mureș). Este singura fabrică de zahăr din România cu capital integral românesc. Aceasta procesează exclusiv sfeclă de zahăr cultivată de fermierii români, iar produsul final este vândut pe piață sub brandul Zahăr Bod.

• Fabrica de Zahăr Roman (județul Neamț). Este deținută de grupul austriac Agrana România și comercializează zahărul sub marca Mărgăritar. Pe lângă procesarea sfeclei de zahăr din România, această unitate rafinează și zahăr brut din trestie importat din afara Uniunii Europene.

Ce s-a întâmplat cu celelalte fabrici cunoscute

• Fabrica de la Buzău. Deținută tot de grupul Agrana, această unitate funcționa exclusiv ca rafinărie de zahăr brut importat, dar a fost închisă de proprietari.

• Fabrica de la Bod (județul Brașov). Procesarea propriu-zisă a sfeclei a fost oprită acum câțiva ani, iar investițiile pentru repornirea producției au fost abandonate din cauza lipsei de rentabilitate. În prezent, la Bod se mai face doar ambalare, iar brandul istoric este folosit pentru zahărul produs la Luduș.

Impactul asupra pieței din România

• Dependență masivă de importuri. Deoarece producția locală nu acoperă nici un sfert din cele aproximativ 400.000 de tone consumate anual, peste 75% din zahărul din România provine din importuri sau din rafinarea zahărului brut adus pe vapor din țări precum Brazilia.

• Vulnerabilitate la prețurile mondiale. Această dependență face ca prețul zahărului de la raft din România să fie dictat direct de cotațiile bursiere internaționale și de costurile de transport global.

Din aceeași categorie

Toate articolele ↗