Informații27 august 20182 minute de lectură

Când altcineva face cumpărăturile, transmite criteriul, nu doar numele produsului

Autor: Mihai-Catalin PANAIT

O listă trimisă unei alte persoane poate conține un singur cuvânt: iaurt, pâine sau biscuiți. Pentru cel care cumpără, raftul oferă multe variante. Dacă există un ingredient de evitat sau o utilizare precisă, numele generic poate fi insuficient.

Etichetele prevăzute de Regulamentul 1169/2011 oferă date despre identificare, ingrediente și folosire. Pentru ca acestea să ajute, persoana care face cumpărătura trebuie să știe ce informație este relevantă cererii tale.

O listă care lasă mai puțin loc presupunerilor

Scrie denumirea și criteriul important, fără să transmiți numai o fotografie neclară a feței ambalajului. Dacă accepți alternative, explică după ce pot fi comparate. O marcă asemănătoare nu este automat o rețetă identică.

  • Precizează ingredientele ori caracteristicile esențiale.

  • Separă o preferință de o restricție care trebuie respectată.

  • Stabilește ce se întâmplă dacă varianta cerută nu este disponibilă.

Pentru o nevoie alimentară specifică, este mai bine să primești o întrebare decât o înlocuire improvizată. Persoana care cumpără nu ar trebui să garanteze potrivirea produsului pe baza unei presupuneri.

După cumpărare, păstrează eticheta accesibilă celui care îl va utiliza. Acest mic transfer de informație contează și între membrii aceleiași familii. O listă bună nu trebuie să fie lungă; trebuie să arate ce nu se poate deduce dintr-un nume generic. În felul acesta, ajutorul oferit la cumpărături rămâne un ajutor și atunci când produsul ajunge în bucătărie.

Surse

Regulamentul 1169/2011 — identificare, ingrediente și folosire

Din aceeași categorie

Toate articolele ↗