Chiar se spală europenii pe mâini?

Spălarea mâinilor este mai mult ca niciodată în centrul campaniilor guvernamentale de prevenire, în special pentru lupta împotriva Covid-19. Între timp, alți agenți patogeni profită de lipsa noastră de vigilență în ceea ce privește igiena mâinilor, în special bacteriile de la suprafața cărnii crude, precum carnea de pui. Cercetătorii din proiectul SafeConsume H2020* au realizat un studiu european privind spălarea mâinilor în timpul preparării unei mâncăruri de pui crud acasă. Rezultatele lor, publicate în martie 2021 în Food Control, evidențiază o lipsă de cunoaștere a riscurilor asociate cu manipularea cărnii crude în cinci țări europene și diferențe clare între țările participante la studiu (Franța, Norvegia, Portugalia, România și Marea Britanie). arătând importanţa adaptării campaniilor de prevenire în funcţie de practicile şi cunoştinţele fiecărei ţări.

Spălarea mâinilor pare a fi o sarcină simplă dar, odată implementată, arată discrepanțe între oameni. Unii oameni se spală cu sârguință pe mâini timp de 30 de secunde cu săpun, alții pur și simplu își trec mâinile sub apă sau își șterg mâinile doar pe o cârpă sau un prosop. Problema spălării mâinilor este deosebit de importantă atunci când se manipulează carnea crudă, pentru a preveni infecțiile alimentare cauzate de bacteriile patogene prezente pe carnea crudă ( Campylobacter și Salmonella în special) prin evenimente de „contaminare încrucișată”. Într-adevăr, aceste bacterii vor fi ucise prin gătirea cărnii, dar pot infecta consumatorii dacă își duc mâinile la gură după ce au manipulat carne crudă sau dacă contaminează cu mâinile murdare un aliment consumat crud (o salată de exemplu) .

Chiar se spală europenii pe mâini? Cercetătorii de la SafeConsume au efectuat un studiu în 5 țări europene (Portugalia, Franța, Norvegia, România și Marea Britanie) prin observarea a 15 consumatori pe țară în timpul pregătirii unei mese din pui crud și salată și intervievând prin internet un eșantion de 1889 de europeni. Rezultatele lor arată diferențe clare între țările europene în ceea ce privește manipularea puiului și practicile de spălare a mâinilor, deși practicile auto-raportate de spălare a mâinilor sunt similare între țări, dezvăluind un decalaj între intenții și practici. Aceste diferențe sunt asociate cu disparități în aspectele materiale (echipament de bucătărie, tip de pui achiziționat, întreg sau filet), know-how (rețete de gătit, spălat pui, folosirea sau neutilizarea săpunului) și cunoștințe (riscuri microbiologice asociate cu carnea crudă). , importanța săpunului).  Englezii și norvegienii sunt studenții buni aici, din moment ce declară că știu că puiul crud te poate îmbolnăvi și de aceea se spală pe mâini cu săpun după ce îl manipulează. Portughezii, francezii și românii sunt la polul opus: doar 2 din 15 persoane s-au spălat pe mâini cu săpun după ce au manipulat pui crud. Mulți dintre ei par să nu cunoască importanța săpunului pentru spălarea mâinilor și doar le trec pe sub apă. Alții folosesc săpunul cu diferite ocazii în timpul pregătirii mesei, dar nu după manipularea puiului crud, deoarece nu sunt conștienți de riscurile puiului crud. Bucătăriile prost echipate și săpunul inaccesibil au fost, de asemenea, asociate cu nespălarea mâinilor.  Studiul a demonstrat că diferențele dintre rutina de spălare a mâinilor între țări sunt legate de o percepție diferită a riscurilor. În timp ce norvegienii și britanicii cunosc Campylobacter și campilobacterioza asociate cu puiul crud din cauza campaniilor care au fost derulate în aceste țări, consumatorii francezi, portughezi și români nu sunt. Autoritățile pentru siguranța alimentară ar trebui să ia în considerare cunoștințele, abilitățile, obisnuintele și percepția riscurilor consumatorilor atunci când formulează politicile de comunicare privind siguranța alimentară. Exemplul Norvegiei și Regatului Unit în informarea consumatorilor cu privire la existența unor agenți patogeni emergenti precum Campylobacterar trebuie a fi  urmate de celelalte tari europene. Dacă se elaborează o strategie de comunicare eficientă, autoritățile pentru siguranța alimentară pot contribui la îmbunătățirea practicilor de spălat pe mâini ale consumatorilor și, în consecință, la limitarea bolilor de origine alimentară care au ca punct de plecare mediile casnice. Arta și modul de a te spăla pe mâini Amintiți-vă că pentru a lupta împotriva transmiterii virușilor și bacteriilor este necesar să vă spălați mâinile cu apă și săpun timp de 20 de secunde. https://www.youtube.com/watch?v=FUm1EDsKQF4 Un studiu european despre spălarea mâinilor Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului H2020 SafeConsume (2017-2022, https://safeconsume.eu/ ), care își propune să studieze și să îmbunătățească practicile consumatorilor legate de riscurile alimentare. Acesta combină rezultatele unui sondaj online la scară largă realizat în 2019 și anchete antropologice efectuate în 2018 cu consumatorii în practicile lor de cumpărare și preparare a alimentelor. Lucrarea este rezultatul unei strânse colaborări între microbiologi și sociologi/antropologi. Această activitate a fost efectuată înainte de criza CoViD 19, dar problema spălării mâinilor a căpătat o rezonanță deosebită de atunci. Manuscris Pierrine Didier, Christophe Nguyen-The, Lydia Martens, Mike Foden, Loredana Dumitrascu, Augustin Octavian Mihalache, Anca Ioana Nicolau, Silje Elisabeth Skuland, Monica Truninger, Luís Junqueira, Isabelle Maitre. 2021. Spălarea mâinilor și riscul de contaminare încrucișată în timpul pregătirii puiului în rândul practicienilor domestici din cinci țări europene. Controlul alimentelor. https://doi.org/10.1016/j.foodcont.2021.108062 * INRAE ​​si Ecole Supérieure d'Agricultures d'Angers din Franta, Universitatea Keele din Regatul Unit, Universitatea Dunarea de Jos din Galati din Romania, SIFO din Norvegia si Universitatea din Lisabona din Portugalia. Foto: https://www.vitalmm.ro/ro/media/ultimele-noutati/15-octombrie-sarbatoare-mainile-curate-o-reteta-pentru-sanatate