Calea de evoluție a comunicării autorităților privind riscul pentru siguranța alimentară

Explorarea căii de progres în comunicarea riscurilor scoate în evidență importanța nu numai de a minimiza efectul riscurilor specifice pentru siguranța alimentară, ci și de a crește gradul de conștientizare în general și de a înțelege aspectele psihologice ale anumitor situații legate de alimente.

Epocile comunicării riscurilor pentru siguranța alimentelor

În epoca comunicării pre-risc (înainte de anii 1980), publicul era ignorat în timpul procesului de management al riscului atâta timp cât riscul putea fi menținut la un nivel tolerabil. Comunicarea preventivă a riscurilor practic nu a existat până la dezvoltarea așa-numitului model de deficit . A fost folosit pentru prima dată în anii 80 ca o încercare de a reduce decalajul dintre cunoștințele cetățenilor și cele ale experților.

„Eșecul modelului deficitului a facilitat recunoașterea faptului că percepția publică a riscului trebuie să fie un factor cheie care ar trebui explorat și analizat, pentru a înțelege atitudinile publicului față de diferite subiecte legate de risc.”

În pasul următor, modelul Dialog a încercat să rezolve problema neîncrederii publicului în comunitatea științifică. Chiar dacă acest model s-a concentrat mai mult pe tehnicile de comunicare alese, eficiența diseminării informațiilor nu a dus la un dialog autentic între managerii de risc și public. De la sfârșitul anilor 1990 până în anii 2010, modelul de parteneriat mai avansat a subliniat importanța comunicării instituționalizate a riscurilor; cu toate acestea, nu ținea cont de limitările și condițiile procesului de învățare umană. Modelul Behavioral insight , apărut în urmă cu un deceniu, în comparație cu celelalte, a acordat mai multă atenție comportamentului uman, care este influențat de natura umană și mediul social.

La ce să te aștepți în viitor

Vorbind despre viitor, trecând spre modelul Mediului de risc controlat , „comunicarea tradițională a riscurilor este de așteptat să fie înlocuită cu servicii personalizate, în cea mai mare parte, plasând consumatorul într-un mediu de risc controlat”. În ciuda acestui fapt, modelele anterioare vor rămâne în uz în unele situații, deoarece s-au dovedit deja suficient de eficiente în cazuri particulare. Datorită îmbunătățirilor tehnologice, autoritățile de control al siguranței alimentare probabil își vor păstra rolul de supraveghere a sistemului de siguranță a lanțului alimentar pentru a monitoriza activitățile de afaceri și pentru a asigura respectarea limitelor legale și etice, iar pe lângă aspectele legislative, „vor participa și la cercetări științifice și dezvoltare pentru optimizarea noilor tehnologii”. Întregul studiu privind modelele de comunicare a riscului este disponibil aici :https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0956713522002183 Foto: https://unsplash.com/photos/5fNmWej4tAA?utm_source=unsplash&utm_medium=referral&utm_content=creditShareLink