Tinerii din Europa au o înțelegere limitată a microbilor de origine alimentară și puțină preocupare pentru consecințele bolilor de origine alimentară, subestimându-și riscul de expunere în special acasă.
Cercetătorii de la SafeConsume au efectuat un studiu în 4 țări europene (Portugalia, Franța, Anglia, Ungaria) intervievând 156 de tineri cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani despre educația lor privind igiena alimentară, atitudinile față de bolile transmise prin alimente și comportamentele lor existente în materie de siguranță alimentară. Deși elevii păreau să aibă cunoștințe bune despre regulile de igienă personală, cum ar fi spălarea mâinilor, nu au fost clari despre riscurile, cauzele sau consecințele legate de bolile de origine alimentară. Studenții din Ungaria, Anglia și Portugalia credeau chiar că bolile transmise prin alimente sunt de așteptat și, pentru unii, o parte acceptabilă a vieții. Mulți dintre cei care s-au îmbolnăvit au asociat acest lucru cu alimentele consumate în afara casei, totuși, alimentele gătite acasă nu sunt intrinsec mai sigure,
În toate țările, mediul familial a avut cea mai mare influență asupra abilităților, cunoștințelor și comportamentului elevilor și a fost un factor major în ceea ce privește respectarea practicilor de igienă; un student din Anglia a declarat: „Da, l-aș clăti [pui crud] înainte de a-l toca . . .pentru că mama mi-a spus”. Aceste constatări sugerează că comportamentele necorespunzătoare de igienă pot fi perpetuate datorită transferului generațional de competențe.
Faptul că mulți studenți intervievați au avut doar experiență practică în propriile bucătării de acasă poate contextualiza aceste rezultate, școlile din Franța și Portugalia oferă spațiu de bucătărie doar în școlile profesionale, spre deosebire de școlile din Anglia și Ungaria. Studenții din Anglia aveau, de asemenea, mai multe șanse decât orice altă țară să preia experiență de lucru într-o bucătărie, ceea ce s-a dovedit a duce la respectarea strictă a comportamentului de siguranță alimentară, deși în general mai mult la locul de muncă decât acasă.
Cercetarea și-a propus să facă recomandări care să ajute la dezvoltarea resurselor educaționale care să abordeze problemele existente privind igiena alimentară într-un format care să atragă tinerii. Rezultatele sugerează că aceste grupuri accesează resurse de gătit în mare parte online, iar resursele care reduc decalajul dintre educație și situațiile domestice și sociale ar putea fi benefice pentru dezvoltarea practică a unor comportamente mai bune de siguranță alimentară. Acest lucru ar trebui să vină alături de dezvoltarea resurselor educaționale atractive, deși pentru o utilizare optimă în mediile educaționale igiena alimentară ar trebui să fie încorporată mai mult în curriculumul național.
Date de contact:
Magda Hann, asistent de cercetare e-Bug
UKHSA Magda.hann@phe.gov.uk
Proiect SafeConsume. Acest proiect a primit finanțare de la programul de cercetare și inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene în baza acordului de grant nr. 727580.
sursa :https://safeconsume.eu/articles/foodborne-illnesses-are-underestimated-by-young-people
