„Suntem conștienți de ceea ce duce la toxiinfecții alimentare acasă și știm care grupuri sunt cele mai expuse riscului; dar abia acum am studiat în profunzime modul în care aceste grupuri cumpără, depozitează și pregătesc mâncarea acasă”, spune microbiologul Solveig Langsrud, liderul SafeConsume – un mare proiect de cercetare european interdisciplinar în care microbiologi, sociologi, statisticieni, inovatori, designeri și economiști lucreaza impreuna.
Microorganismele – domeniul de studiu al microbiologului
„Când oamenii se îmbolnăvesc din cauza gătitului acasă, este de obicei pentru că mănâncă tipuri de alimente cu risc ridicat, cum ar fi stridii, alimente expirate, alimente care au fost depozitate la temperaturi prea ridicate sau care au fost făcute de cineva bolnav. Am mai văzut și alți factori de risc precum tratament termic insuficient, spălarea inadecvată a mâinilor, spălarea insuficientă a fructelor și legumelor și folosirea de bureți murdari, ustensile de gătit și plăci de tocat”, spune Solveig.
Expertiza microbiologilor în microorganisme – comportamentul lor, unde pot fi găsite, cât de mult supraviețuiesc și factorii de risc relevanți – au stat la baza muncii sociologilor în timp ce studiau obiceiurile oamenilor.
Cercetători din Norvegia, Portugalia, Franța, Marea Britanie și România au avut ca subiecți de cercetare – tineri care trăiesc singuri, familii cu copii mici și bătrâni – insotiti în exterior la cumpărături și in interior când găteau. Știm din experiența anterioară că bebelușii/copiii mici și bătrânii sunt cei mai puțin rezistenți, în timp ce bărbații tineri își asumă cele mai mari riscuri. Cercetătorii au colectat mostre de pe blaturi de alimente și bucătărie, frigidere, robinete și plăci de tăiat atât înainte, cât și după prepararea alimentelor.
Frigidere împachetate și mâncare veche
Rezultatele sunt functie de modul în care oamenii din diferite țări și în diferite etape ale vieții manipulează alimentele, rezultate care au oferit noi perspective.
O problemă grava este că vârstnicii par să fie expuși celui mai mare risc, ei fiind cei care mănâncă cel mai adesea alimente care au depășit data de expirare și au cele mai „calde” frigidere.
„În toate țările chestionate se pare că, cu cât ești mai în vârstă, cu atât ai mai multe frigidere și cu atât păstrezi mai multe alimente în ele”, spune Solveig.
Cercetătorii au trecut acum să studieze ceea ce trebuie să fie adevărat pentru a-i determina pe oameni să-și schimbe obiceiurile. Diferitele perspective sunt reprezentate într-o „hartă a oportunităților” pentru a vizualiza ce părți ale călătoriei utilizatorului oferă oportunități bune de afaceri.
„Perspective precum observația că temperatura multor frigidere este prea mare, astfel încât mâncarea se strică mai repede, sau că mulți nu știu cu adevărat ce se află în frigiderul lor, deschid ușa către inovații noi și importante”, spune cercetătorul în inovație Antje Gonera. .
Ea este responsabilă de cartografierea și dezvoltarea în continuare a oportunităților de inovare și explică că sarcina lor principală în cadrul proiectului este de a traduce rezultatele cercetării în inovare și de a facilita un proces care ține cont atât de nevoile consumatorilor, cât și de oportunitățile tehnologice și de potențialul de afaceri.
„Combinând sistematic rezultatele științifice cu un proces specializat de proiectare și inovare și o strânsă cooperare interdisciplinară cu părțile interesate și partenerii din industrie, am venit cu peste 300 de idei, 23 de concepte specifice și 5 cereri de brevet”, spune Antje
Cercetătorii au lucrat îndeaproape cu agenția de design Designit, care ofera noi perspective in proiect.
„A lucra îndeaproape pe aceeași problemă cu cercetători și mai mulți parteneri din industrie în paralel a fost foarte distractiv. În acest proces de inovare, am reușit să adoptăm o abordare largă pentru a găsi oportunități și a lua în considerare problemele din diferite unghiuri”, spune Siri Yran, designer principal de produse la Designit.
Articol scris de Wenche Aale Hægermark Foto: Jon-Are Berg-Jacobsen © Nofima
