Consumatorul roman si siguranța alimentara. Ce este corect și ce este greșit?

Un grup de oameni de stiinta de la Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor, a investigat perspectiva consumatorilor romani asupra sigurantei alimentelor. 

Un profil al consumatorilor români a fost întocmit pe baza unui sondaj axat pe recunoașterea pericolelor alimentare și capacitatea de a distinge între microorganismele patogene și nepatogene. Acest lucru a fost corelat cu fiabilitatea surselor care furnizează informații despre siguranța alimentelor și conștientizarea consumatorilor cu privire la alimentele certificate etichetate pentru diferite sisteme de management aplicate de companiile alimentare. Datele au fost analizate folosind instrumente statistice avansate precum Analiza factorială exploratorie (EFA), Analiza componentelor principale (PCA) și Analiza factorială confirmativă (CFA).

Prin aplicarea modelelor de analiză factorială de confirmare, lucrarea a arătat că este posibil să se lege cunoștințele și conștientizarea consumatorilor cu încrederea acestora.

Ce este corect și ce este greșit?

Procente mari din totalul respondenților au fost percepute ca fiind substanțe periculoase cunoscute sub denumirea de E-uri (75,4%) și, respectiv, conservanți (63,7%). În ciuda a ceea ce cred consumatorii, aceste substanțe aparținând aditivilor alimentari sunt în general recunoscute ca sigure în condițiile de utilizare preconizată și nu sunt considerate pericole chimice, cu excepția cazurilor în care concentrația lor în alimente este limitată din motive de sănătate (de exemplu, nitrați și nitriți)

Jumătate dintre consumatori nu sunt conștienți de pericolele biologice (micotoxine, microorganisme patogene), în timp ce percep organismele modificate genetic (OMG) ca fiind periculoase. Oamenii de știință nu includ OMG-urile printre pericolele biologice, deoarece nu pot intra în lanțul alimentar decât dacă trec teste complexe de siguranță alimentară.

În ceea ce privește microorganismele care ar putea expune consumatorii la boli de origine alimentară, Salmonella (88,1%), E. coli (80,6%) și Staphylococcus (65,1%) au fost cei mai cunoscuți agenți patogeni, în timp ce doar jumătate dintre respondenți au perceput Listeria ca fiind periculoasă ( 48,0%), iar un procent scăzut alarmant a perceput Yersinia (16,9%), Campylobacter (21,1%) și Clostridium (28,5%) ca bacterii patogene.

Ce este într-o etichetă?

Reglementările recente ale UE în domeniul sistemelor de etichetare, trasabilitate și asigurare a calității se angajează să ofere informații vaste accesibile consumatorului. Pe lângă compoziția produsului, valoarea nutrițională și energetică, starea de depozitare, termenul limită, alergeni și alte informații, producătorii de alimente folosesc etichete pentru a informa consumatorii cu privire la certificarea pe care au obținut-o pentru calitatea și siguranța produselor lor. Deși fiind conștienți că o certificare este ceva bun și având siglele specifice imprimate pe etichetă, consumatorii români nu fac distincție clară între diferitele scheme de certificare. Certificarea pentru siguranța alimentară este menită să ofere publicului încredere în sistemul de management al siguranței alimentelor în vigoare și, dacă nu este o condiție comercială,

Surse de informații despre siguranța alimentelor: cărți științifice sau rețele sociale?

În ciuda încrederii în cărțile de știință, doar 11% din totalul consumatorilor români sunt interesați de lecturi științifice și acest rezultat contradictoriu ar putea indica că românii ar putea fi tentați să înlocuiască știința cu pseudoștiința. Când vine vorba de sursele lor de informații despre pericole și problemele legate de siguranța alimentelor, consumatorii preferă să se bazeze pe familie și prieteni. Dacă această atitudine este completată de o lipsă de încredere în autorități și canalele media oficiale, ar putea limita foarte mult calitatea informațiilor la care o persoană este conectată.

„De fapt, acest lucru ar putea predispune consumatorii să fie victime ale propriei bule sociale și să nu le lase să aibă acces la informații corecte”, spune Daniela Borda

În zilele noastre, tinerii consumatori folosesc rețelele sociale ca principal canal de informare pentru a dobândi cunoștințe privind siguranța alimentară.

 „Cartile de rețete pot reprezenta un mijloc valoros de a transmite mesaje privind siguranța alimentelor și un instrument de instruire a consumatorilor despre cum să facă față riscurilor asociate unui pericol specific în timpul gătitului”, spune Anca Nicolau 

Ca exemplu, menționează Recip-e-book-ul publicat de membrii proiectului SafeConsume, care este disponibil la http://safeconsume.eu/articles/safeconsume-recip-e-book .

Cum să elimini confuzia

Concluziile acestui studiu au arătat că există lacune în cunoștințele consumatorilor români, cei mai mulți dintre aceștia nereușind să deosebeasca substantele corecte (cum ar fi aditivii) de cele periculoase și care le pot afecta sănătatea.

„Trebuie să eliminăm aceste confuzii făcând informațiile mai plăcute pentru publicul larg”, spune Daniela Borda, în timp ce Anca Nicolau adaugă că „concluziile acestui studiu pot fi inspiraționale pentru a construi strategii de educare a consumatorilor ”.

Articol

Borda, D., Mihalache OA, Dumitraşcu, L., Gafițianu, D., Nicolau, AI. 2021. Cunoștințele consumatorilor români privind siguranța alimentară, conștientizarea alimentelor certificate etichetate și încrederea în sursele de informații, Controlul Alimentelor, Volumul 120, 107544, ISSN 0956-7135, https://doi.org/10.1016/j.foodcont.2020.107544 .

Mulțumiri

Această cercetare a fost susținută de proiectul Orizont 2020 SafeConsume (acord de grant nr. 727580). Joachim Scholderer (Universitatea din Zurich, Elveția) și echipa sa sunt recunoscuți pentru proiectarea și organizarea sondajului pentru consumatori. Valérie Lengard Almli (Nofima, Norvegia) este recunoscută pentru că a asistat echipa din România în elaborarea părții din chestionar care a vizat consumatorii români.

Sursa Foto: https://www.retail.ro/articole/interviuri-si-analize/studiu-cum-s-a-schimbat-comportamentul-consumatorului-roman-in-contextul-covid-19-2612.html