Normele sociale, cum ar fi comportamentul politicos, de a consuma mâncarea oferită la o petrecere în grădină, pot funcționa ca o forță care depășește temerile tale de a fi bolnav.
Într-un studiu recent publicat, Nina Veflen profesor la BI Norwegian Business School și om de știință de la Nofima, împreună cu colegii ei de la Universitatea din Zurich și Nofima, au descoperit că percepția riscului și normele sociale contracarează forțele care influențează consumul de alimente riscante – cum ar fi hamburgeri roz, pui nu prea bine făcut și pâine mucegăită.
Socrii: cauza numărul unu a alimentației sub presiune
Cercetătorii au efectuat trei studii. În primul studiu, ei au investigat modul în care puterea normei, măsurată în termeni de presiune percepută de a respecta o anumită normă socială, variază între diferitele situații sociale, cum ar fi de a fi oaspete, a mânca acasă sau la restaurant. Ei au descoperit că puterea normelor depinde de un set de caracteristici situaționale. Dintre acestea, sancțiunile așteptate în cazul în care nu reușiți să respectați norma socială și empatia față de persoana (persoanele) care se afla în rolul de gazdă.
Dintre toate cele 17 situații evaluate, a fi invitat pentru prima dată la viitorii socri a fost situația cu cea mai mare presiune percepută pentru a respecta norma socială. Consecințele de a nu consuma alimentele care ni se servesc sunt considerate ca fiind grave, iar situația, în general, necunoscută și neplăcută.
„Ne-am putea imagina că, în această situație, costul anticipat de a mânca ceva neplăcut a fost cântărit cu costul anticipat de a fi judecat nepoliticos sau, în cel mai rău caz, ca un ginere sau noră cu mofturi”, explică NinaVeflen.
Empatia ne face să mâncăm
O altă situație cu presiune socială foarte mare a fost scenariul unei fiice entuziaste de 13 ani care servește un preparat pe care ea și-o făcuse ei însăși. În această situație, sentimentele noastre de empatie au fost decisive. La celălalt capăt al scalei, să mâncăm ceva ce nu ne place este cel mai puțin probabil când suntem singuri acasă, o situație care este simțită plăcută și familiară, fără ca nimeni să asiste și fără consecințe sociale grave.
În continuare, oamenii de știință au investigat modul în care disponibilitatea de a mânca 15 alimente diferite (de la pâine mucegăită la pâine proaspătă și de la hamburgeri roz la alimente bine făcute) este legată de riscul perceput în situații caracterizate de presiune socială. Ei au descoperit că oamenii erau mai dispuși să accepte mâncarea oferită, inclusiv alimentele pe care le consideră nesigure, într-o situație cu presiune socială ridicată.
„Mi se pare interesant că chiar și ceva la fel de dezgustător precum pâinea mucegăită are mai multe șanse să fie consumat într-o situație de mare presiune, cum ar fi atunci când vă întâlniți pentru prima dată cu socrii”, continuă cercetătorul. În cele din urmă, au testat efectele simultane ale normelor sociale și percepția riscului asupra asumării riscurilor. Ei au descoperit că frica de a se îmbolnăvi din cauza alimentelor și normele sociale exercită efecte de contracarare simultane asupra probabilității de a consuma alimente riscante. În practică, aceasta înseamnă că atunci când oamenii pot refuza mâncarea pe care o consideră riscantă atunci când sunt servite la restaurant, pot fi dispuși să o mănânce în situații cu presiune socială mare, cum ar fi la prima vizită la viitorii tăi socri.
Doar spune nu
Aceste constatări sunt noi și au implicații pentru conceperea mesajelor de siguranță alimentară către consumatori. Informarea sau speriatul oamenilor nu îi va face întotdeauna să evite alimentele riscante, deoarece presiunea socială poate fi o forță mai puternică în unele situații. Prin urmare, avem nevoie de intervenții care slăbesc normele sociale care guvernează situația.
„Trebuie să dezvoltăm intervenții de siguranță alimentară care să schimbe puterea normelor și/sau să reducă conformitatea cu normele pentru a influența asumarea riscurilor de către consumatori. Cu alte cuvinte, trebuie să le facem mai ușor oamenilor să spună NU la ceva ce ar prefera să nu mănânce“, adaugă Nina Veflen.
Veflen, N., Scholderer, J.; & Langsrud, S. (2020). Risc situat pentru siguranța alimentară și influența normelor sociale. Analiza riscurilor, 40 (5), 1092-1110. ( https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/risa.13449?af=R )
Această cercetare a fost susținută de Consiliul de Cercetare din Norvegia, programul BIONÆR, Grant nr. 233738/E50 (SCARECOM) și Comisia Europeană, Horizon 2020, Grant nr. 727580 (SAFECONSUME).
Sursa Foto: https://ro.erch2014.com/zakon/110785-otlichiya-norm-prava-ot-drugih-socialnyh-norm-osnovnye-socialnye-normy.html
