Close
0744 754 597
09:00-17:00
Poate fi transmis COVID-19 prin alimente?

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, a vorbit despre deschiderea restaurantelor la interior, situatia actualizata a pestei porcine africane si legatura dintre alimente si transmiterea de COVID-19 intr-un interviu acordat Agerpres.

Chaotic Clothing -  - MM ANSVSAPROTECT 860x465 - Poate fi transmis COVID-19 prin alimente? -

Putem spune ca suntem in stare de alerta si conditiile impuse operatorilor economici din sectorul alimentar si unitatilor de alimentatie publica sunt cele publicate intr-un ordin comun al Ministerului Sanatatii, ANSVSA si Ministerului Economiei.

Ce se va intampla dupa 1 iulie? Nu putem spune cu precizie ca la 1 iulie vor fi deschise restaurantele in interior, pentru ca depinde de situatia epidemiologica la nivel national. Pot sa va spun doar ca am avut atat in perioada de urgenta, cat si in cea de alerta, patru tipuri de activitati care au fost permise unitatilor de alimentatie publica, respectiv cele de tip ”drive-in”, ”room- service”, livrare la domiciliu si ”take-away”.

Aceste activitati au fost permise in cadrul unitatilor de alimentatie publica care isi desfasurau activitatea in baza autorizarii sanitar-veterinare si toti agentii economici care au dorit sa functioneze trebuiau sa respecte aceste cerinte, precum si cele stabilite de Ministerul Sanatatii (MS) si Ministerul Economiei, pentru a asigura protectia clientilor, astfel incat sa nu existe o posibila infectie cu SARS-Cov-2 in timpul desfasurarii activitatilor de preparare, livrare si servire.

Din punctul nostru de vedere, cel al sigurantei alimentelor, ne intereseaza foarte mult daca masurile impuse, recomandarile publicate pe site-ul Autoritatii si ghidurile elaborate impreuna cu cei din Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania (HORA) sunt respectate. Noi am lucrat la un ordin comun, care este deja publicat in Monitorul Oficial, in care am pus toate conditiile ce trebuie respectate inainte de deschiderea activitatii si cerintele care trebuie respectate dupa reluarea activitatii.

AGERPRES: Operatorii economici au respectat regulile impuse dupa deschiderea teraselor? Ati efectuat controale in aceasta perioada?

Robert Chioveanu: Incepand cu data de 18 mai, inspectorii sanitari-veterinari si pentru siguranta alimentelor au desfasurat actiuni de verificare in unitati de alimentatie publica in care se comercializeaza produse alimentare catre consumatorul final. In prima faza ne-am axat pe o informare si pe o preventie a tuturor operatorilor ca, inainte de a-si deschide terasa sau unitatile de alimentatie publica, acestia sa cunoasca foarte bine care sunt cerintele, normele pe care le impunem noi ca institutii publice, atat din partea MS, cat si ANSVSA, astfel incat acestea sa poata functiona.

Astfel, va pot spune ca in perioada 18 mai – 16 iunie au fost verificate 3.886 de obiective la nivel national, respectiv restaurante, unitati de tip fast-food, pizzerii, cafenele, unitati de tip catering, supermarketuri, magazine alimentare, cantine, cofetarii, patiserii, unitati cu livrare la pachet si bistrouri. In urma aceste controale au fost aplicate 176 de amenzi contraventionale, in valoare totala de 711.206 de lei si au fost emise 3 ordonante privind suspendarea temporara a activitatii si o ordonanta de interzicerea activitatii. Aici, este vorba de o terasa din Bucuresti. De asemenea, au fost retinute oficial si dirijate spre neutralizare 345 de kilograme de produse de origine animala, respectiv sunca, materie prima de origine animala, cascaval, peste, carne tocata porc/vita si produse din carne porc.

AGERPRES: Ati gasit nereguli legate strict de nerespectarea normelor impuse de autoritati in starea de alerta?

Robert Chioveanu: Binenteles. Au fost nereguli in ceea ce priveste intretinerea igienico-sanitara necorespunzatoare a spatiilor de prelucrare. Ei au obligatia sa efectueze dezinfectii si igienizari cu substante virulicide care sa asigure atat dezinfectarea mainilor clientilor cat si a echipamentelor care sunt in unitatea respectiva.

Scenariul unui focar intr-o gradinita sau unui hotel

AGERPRES: Puteti sa ne spuneti ce se intampla daca intr-o gradinita sau un after-school va aparea un caz de infectare cu virusul SarsCov2? Se va inchide gradinita?

Robert Chioveanu: Din punctul nostru de vedere, la nivelul acestor unitati, gradinite sau after-school, noi inregistram zona unde se prepara si se serveste mancarea. Pentru aceste gradinite, care au o astfel de zona, ele trebuie sa se respecte normele sanitar-veterinare, incepand cu regimul termic de pastrare si depozitare a alimentelor pana la separarea activitatilor pe fluxul de receptie, preparare, depozitare, ambalare.

De asemenea, trebuie sa existe programe de autocontrol, de testare analize pentru produsele finite, preparate si servite in unitatea respectiva, trebuie sa existe igienizare, iar echipamentele si ustensilele de lucru, aparatele si utilajele frigorifice sa fie intr-o buna stare si in conditii corespunzatoare de igiena si intretinere. Acolo unde va fi depistat un caz, bineinteles, se va intrerupe activitatea de servire si prepararea mancarii, se va face ancheta epidemiologica, se va face o actiune de igienizare si dupa ce vor fi luate toate masurile astfel incat activitatea sa se poata desfasura in siguranta, impreuna cu colegii de la MS si Directia de Sanatate Publica se va lua o decizie.

AGERPRES: Ce se intampla intr-un hotel intr-o astfel de situatie? Va fi blocata intreaga activitate?

Robert Chioveanu: Noi am elaborat niste instructiuni care se regasesc pe site-ul nostru,
respectiv 10 lucruri pe care operatorii economici din domeniul alimentar trebuie sa le respecte cu privire la siguranta alimentelor si Covid-19. In situatia in care din punct de vedere al sigurantei alimentelor la nivelul unui hotel, la nivelul unei terase, o sa fie depistat un caz de infectare cu virusul SARS-Cov-2 am luat decizia cu cei de la MS sa existe fluxuri separate si astfel inchidem doar etajul respectiv, nu tot fluxul.

Dupa ce se va face ancheta epidemiologica vom impune masurile de igienizare, de dezinfectie, si in 48 de ore sau 72 de ore din momentul in care s-au facut toate aceste operatiuni sa se poate relua activitatea. Pana atunci se va merge pe un alt circuit, se va merge redirectionat, iar masurile care se impun vor fi stricte.

Medicii veterinari au efectuat teste COVID-19

AGERPRES: Ati anuntat ca medicii veterinari s-au implicat in lupta cu Covid-19, efectuand teste la nivelul laboratoarelor din subordinea ANSVSA, atat in Bucuresti cat si in tara. Cate teste au fost realizate pana in prezent? Veti continua sa oferiti acest sprijin si in perioada urmatoare?

Robert Chioveanu: Inca de la inceputul lunii martie ne-am oferit sprijinul si medicii veterinari din cadrul laboratoarelor noastre au venit in sprijinul medicilor umani in lupta cu Covid-19. Datorita faptului ca detineam aparatura Real Time-PCR in laboratoarele din Bucuresti si din tara am reusit sa punem la dispozitie spatiile si echipamentele pentru testarea Covid-19.

Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala din Bucuresti (IDSA) a realizat, in perioada 27 martie 2020 si pana in prezent, un numar de 3.422 de teste, laboratorul din judetul Bistrita-Nasaud a realizat 1.774 de teste, la DSV Olt – 847 de teste, Tulcea – 4.662, iar la Teleorman – 1.303 teste. Astfel, avem un numar total 12.008 teste receptionate si analizate. La IDSA, de exemplu, se pot face testele intr-un timp scurt, de maximum 24 de ore.

AGERPRES: Cati medici veterinari, biologi, au fost implicati in aceasta actiune?

Robert Chioveanu: La IDSA au fost 27 de persoane – medici veterinari specialisti si biologi – iar in celelalte laboratoare intre 4 si 8 persoane, care lucrau la biologie moleculara. Ei au fost instruiti in cadrul Institutului Matei Bals, dupa care au desfasurat activitatea la nivelul
laboratorului. Activitatea va continua, bineinteles, pentru ca este o sectie separata de biologie moleculara in care aparatura PCR este folosita. Noi folosim aceste aparate si pentru virusul pestei porcine africane. Este o linie separata, totul se face in conditii de biosecuritate de nivel 2 sau 3.

AGERPRES: Veti extinde si in alte laboratoare din tara aceasta activitate de testare pentru Covid-19?

Robert Chioveanu: In perioada urmatoare vom achizitiona prin diferite programe de finantare si alte echipamente de Real Time-PCR si pentru laboratoarele sanitar-veterinare din alte judete.

AGERPRES: Poate apela oricine la aceste servicii privind testele pentru Covid-19 realizate in laboratoarele ANSVSA?

Robert Chioveanu: Nu poate apela oricine. Noi am incheiat protocoale cu spitalele prin
Ministerul Sanatatii, cu DSP sau spitalele municipale judetene. De exemplu, la nivelul Capitalei avem un protocol cu Spitalul Universitar in care ei ne aduc probele si noi doar le lucram.

Pesta porcina africana – momentul zero

AGERPRES: Romania si multe alte tari din Europa si din lume se confrunta cu una dintre cele mai grave boli in randul animalelor – pesta porcina africana (PPA). Care este situatia actuala? Ce decizii au fost luate in privinta cresterii porcului in Romania si combaterii acestei boli?

Robert Chioveanu: ANSVSA nu a interzis niciodata cresterea porcului in gospodaria populatiei, dar trebuie respectate anumite reguli de biosecuritate, mai ales in asemenea conditii in care evolueaza pesta porcina africana pe teritoriul Romaniei si avem inregistrate 272 de focare. Toti cei care sunt crescatori de porcine au obligatii in ceea ce priveste respectarea unor reguli de biosecuritate.

Din iulie 2017, de cand s-a semnalat prezenta virusului in Romania si pana in prezent, au fost diagnosticate aproximativ 3.000 de focare, au fost despagubiti 15.000 de proprietari si s-au platit peste 110 milioane de euro din cauza acestui virus. Trebuie sa fim cu totii responsabili. Trebuie sa crestem porcul pe teritoriul Romaniei cu respectarea unor reguli minime de biosecuritate.

AGERPRES: Spuneati ca se lucreaza la o Lege a porcului care va reglementa cresterea acestor animale pe teritoriul Romaniei atat in gospodarii cat si in exploatatiile comerciale. Industria din acest sector cere de mult timp acest lucru.

Robert Chioveanu: Am elaborat un proiect de Ordin comun ANSVSA/MADR care este in
dezbatere publica pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de
biosecuritate in exploatatiile de suine si prin care abrogam un Ordin mai vechi nr. 20/195/2018 care vizeaza tot conditiile de biosecuritate. Intr-adevar, ne-am propus sa elaboram, pentru a veni cu o reglementare mult mai puternica, o Lege a porcului care sa reprezinte exact modalitatea de crestere a porcinelor pe teritoriul tarii, cu prevederi concrete privind activitatile din domeniu, cu atributii si competente ale autoritatilor si institutiilor publice implicate in domeniul cresterii porcinelor si prevenirii raspandirii si combaterii bolilor porcinelor. De asemenea, trebuie sa avem un mod de organizare a cresterii suinelor pe teritoriul Romaniei, bineinteles cu raspunderi si sanctiuni pentru nerespectarea reglementarilor, cu obligatii pentru detinatorii de porcine, pentru administratorii crescatoriilor de vanat si ai complexurilor de vanatoare de mistreti.

AGERPRES: Concret, ce obligatii va avea un o persoana care va creste in curtea sa, sa zicem 3 – 5 porci? Veti limita aceasta crestere a porcului in gospodarii la un anumit numar?

Robert Chioveanu: In primul rand, acel gospodar trebuie sa inteleaga ca, daca va creste porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie sa respecte niste conditii minime de biosecuritate, respectiv sa igienizeze spatiile, adaposturile unde sunt detinuti porcii, ca nu poate sa intre in gospodarie cu incaltamintea si imbracamintea cu care merge pe strada sau in padure, sa existe o zona unde sa se dezinfecteze la intrarea in gospodarie. De asemenea, el nu trebuie sa hraneasca animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gatita in familie.

Deci, repet, cei care vor creste porci pentru consumul propriu trebuie sa respecte niste reguli minime de biosecuritate, iar in momentul in care doresc sa sacrifice si sa consume acel porc doar in cadrul familiei nu intervin alte probleme. In cazul in care va creste mai multi porci pentru a-i putea comercializa, in functie de numarul acestora, va intra intr-un alt tip de exploatatie si atunci va trebui sa se autorizeze si sa indeplineasca conditiile specifice de cresterea porcinelor.

AGERPRES: Ce inseamna mai multi porci? S-a decis care este numarul maxim de porci pe care il va putea creste intr-o gospodarie?

Robert Chioveanu: Noi, in momentul de fata, in elaborarea acestui ordin am precizat tipurile de activitate desfasurate de operatori. Am definit exploatatia de cresterea porcinelor de subzistenta ca fiind acea gospodarie a populatiei unde porcii sunt crescuti exclusiv pentru consum, iar produsele obtinute de la acestia nu intra in lantul alimentar. De asemenea, avem exploatatia mica de cresterea porcinelor, care are un efectiv maxim de 65 de capete de porcine, pe urma avem exploatatia comerciala de tip A, respectiv acea exploatatie de animale detinuta de persoane fizice autorizate, Intreprinderi Individuale, Intreprinderi Familiale sau persoane juridice organizate in conditiile legii, dar care sunt inregistrate in Sistemul National de Identificare al Animalelor, sunt inregistrate sanitar-veterinar si respecta toate regulile legislatiei in vigoare. Cresterea porcinelor se mai poate face si in exploatatia comerciala de porcine.

In momentul de fata exista ordinul MADR nr. 538 din 2019, elaborat de fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, in care a fost stabilit un numar de maxim de 5 porci care pot fi crescuti in gospodariile populatiei. Din cate stiu nu a fost abrogat, dar se doreste ca prin acest ordin comun al ANSVSA/MADR sa fie modificat si cu un alt ordin al ANSVSA – ordinul 16 din 2010 – care prevede procedura de inregistrare/autorizare sanitar-veterinara a unitatilor si centrelor de colectare, a exploatatiilor de origine animala, a mijloacelor de transport din domeniul sanatatii si bunastarii animalelor, se vor stabili tipurile de exploatatii de suine de pe teritoriul Romaniei.

AGERPRES: In acest context, cand vom avea aceasta Lege a porcului? Aveti un orizont de timp, avand in vedere ca anul acesta a aparut aceasta criza sanitara, dar vom avea si alegeri?

Robert Chioveanu: Legea trebuie adoptata in Parlament. Trebuie sa existe o vointa politica si trebuie sa intelegem cu totii, indiferent ca suntem gospodari, ca avem ferme comerciale, ca suntem din Ministerul Mediului, din Ministerul Agriculturii, ca suntem din ANSVSA sau din Colegiul Medicilor Veterinari, ca avem nevoie de aceasta lege pentru a putea stapani evolutia acestui virus. Pesta porcina africana ne-a adus mari prejudicii, atat din punct de vedere economic, pentru ca au fost platiti foarte multi bani, iar consecintele economice sunt foarte foarte grave.

Noi, impreuna cu MADR si cu asociatiile de profil, am elaborat acest ordin de biosecuritate. Este necesar sa elaboram si aceasta lege a cresterii porcinelor pe teritoriul Romaniei atat pentru a avea credibilitate in fata institutiilor europene, cat si pentru a putea scapa de pesta porcina africana. Cu totii am concluzionat ca este necesara aceasta lege. Comisia Europeana ne-a facut de-a lungul anilor tot felul de recomandari foarte clare, dar care, din pacate, nu au fost respectate.

In momentul de fata noi punem accent pe controlul circulatiei porcilor, pe miscarea porcinelor pe teritoriul Romaniei, iar acest control pentru combaterea bolii nu se poate face decat prin acte normative care trebuie sa reglementeze activitatea foarte, foarte clar si implicarea tuturor institutiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, responsabil cu situatia cazurilor de mistreti, pana la Colegiul Medicilor Veterinari si crescatori.

AGERPRES: Mistretul este un important factor de transmitere a bolii pe teritoriul Romaniei. A fost ridicata restrictia privind vanatoarea de mistreti?

Robert Chioveanu: Stiu ca s-au dat cotele de vanatoare, chiar suplimentar, si s-a inceput
vanatoarea. Va pot spune ca in perioada starii de urgenta numarul de focare la porcul domestic a scazut, dar am avut in schimb un numar crescut de focare la porcul mistret. Astfel, au fost diagnosticate vreo 3.700 de cazuri la mistreti pana in prezent si stiti foarte bine ca acestea se sting abia peste doi ani de la aparitia lor. In continuare am ramas cu doua judete care nu au cazuri deloc de pesta porcina africana la porcul domestic, respectiv Bistrita-Nasaud si Suceava, insa au cazuri la mistreti. In rest, toata Romania este rosie.

AGERPRES: Care sunt atentionarile Comisiei Europene adresate Romaniei in privinta PPA?

Robert Chioveanu: In urma misiunilor de audit, Comisia a concluzionat foarte clar ca trebuie implementat un plan de control si combatere a bolii, ca trebuie sa avem o legislatie de biosecuritate foarte stricta pentru a reusi sa scapam de PPA, va trebui sa avem un control al circulatiei porcilor, mai ales intre gospodariile populatiei, dar si un recensamant si un control pe tot ceea ce inseamna miscarea animalelor pe teritoriul Romaniei. Acesta va fi facut de ANSVSA impreuna cu MAI.

Stiti foarte bine ca noi am declansat deja aceste controale, inca din luna decembrie, cand am verificat in trafic miscarea animalelor si am prins tot felul de persoane care mergeau si comercializau porci fara documente. Luau porcii dintr-o parte si mergeau in alta pentru a-i vinde. Din pacate mai avem astfel de cazuri, fara sa detina documente, fara sa respecte conditii minime de biosecuritate, iar oamenii merg si cumpara purcei din locuri necunoscute, fara ca acestia sa fie identificati, fara certificat sanitar-veterinar eliberat de un medic de libera practica imputernicit.

AGERPRES: Ce risca cei care au astfel de practici?

Robert Chioveanu: Legislatia spune foarte clar, cei care sunt prinsi ca detin porci intr-un mijloc de transport, fara un certificat sanitar-veterinar de sanatate eliberat de un medic veterinar, acel animal este eutanasiat, iar proprietarul primeste o sanctiune pe persoana fizica. Amenda minima este undeva la 2.000 de lei.

Programe de finantare pentru prevenirea si combaterea bolilor

AGERPRES: Ce ne puteti spune despre sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru sectorul sanitar-veterinar, in lupta pentru combaterea bolilor la animale?

Robert Chioveanu: Avem alocate fonduri pentru laboratoarele sanitar-veterinare judetene in vederea cresterii capacitatii operationale de prevenire si combatere a bolilor. In urma finalizarii etapei de selectie efectuate de AFIR pentru cererile de finantare aferente statelor membre, depuse in prima sesiune din anul 2019, au fost selectate spre finantare un numar de 45 proiecte, in valoare totala de 4,2 milioane de euro. Avand in vedere ca nu au fost acoperite toate necesitatile privind dotarea cu linii de diagnosticare PPA, a fost lansata o a doua sesiune anul acesta si a fost suplimentat bugetul, astfel incat, momentan, sub-masura beneficiaza de un buget de 1,7 milioane de euro.

De asemenea, avem programe cofinantate derulate in anul 2018, iar Comisia Europeana a
rambursat deja Romaniei suma de 27 milioane euro pentru acel an, iar pentru anul 2019 alte 25 de milioane de euro. Tot pentru anul 2019 s-a solicitat CE rambursarea unei sume de 15,8 milioane de euro in cadrul masurilor de urgenta PPA, fiind rambursate in avans 11,069 milioane euro, iar restul fondurilor se afla in curs de aprobare. CE a derulat in luna decembrie 2019 si ianuarie 2020 un audit pe modul de despagubire.

Mai avem Programul pentru supravegherea, controlul si eradicarea Encefalopatiilor
Spongiforme Transmisibile, iar pentru anul 2019 s-a solicitat rambursarea a 1,346 milioane de euro, mai avem Programul pentru supravegherea Influentei Aviare la pasari domestice sin salbatice: aici rambursarea sumei este de 90.449 de euro, iar programul derulat este de 219.775,05 euro pentru masurile de urgenta. Si in cazul Programului pentru eradicarea Rabiei s-a solicitat CE rambursarea a 4,951 milioane de euro pentru 2019, de asemenea suma fiind in curs de evaluare si aprobare, in timp ce pentru controlul Salmonelozelor Zoonotice pentru puii de carne, efective de reproductie, gaini ouatoare si curcani pentruabatorizare, la fel s-a solicitat CE rambursarea a 273.070 euro.

Despre protocolul ANSVSA – ANPC

AGERPRES: Ce noutati aveti despre protocolul incheiat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC)? Cand va intra in vigoare?

Robert Chioveanu: Eu l-am semnat in urma cu doua saptamani si l-am trimis catre ANPC. Cred ca va intra vigoare cat de curand. Este un protocol pentru asigurarea functionarii adecvate a sistemului de control oficial in domeniul alimentelor si nu este pentru o perioada limitata. In ceea priveste comertul online cu alimente, aflat in continua crestere, responsabilitatile ANSVSA tin de verificarea inregistrarii comerciantilor si a respectarii cerintelor de siguranta alimentelor, iar cele ale ANPC tin de verificarea modului in care consumatorii sunt informati asupra produselor pe care le cumpara, inainte si dupa efectuarea comenzilor.

Poate fi transmis COVID-19 prin alimente?

Robert Chioveanu: Riscul de infectie prin alimente in ciuda amplorii acestei pandemii nu s-a dovedit, iar ANSVSA a precizat acest lucru. Nu exista nicio dovada care sa ateste ca produsele alimentare reprezinta un risc pentru sanatatea publica in ceea ce priveste Covid-19. De asemenea, EFSA a precizat foarte clar ca nu exista niciun risc pentru sanatatea publica in ceea ce priveste Covid-19. Specialistii europeni nu au gasit si nu s-a putut demonstra ca agentul cauzal SARS-Cov-2 – desi poate persista pana la 24 de ore pe carton sau pana la cateva zile pe suprafete dure sau materiale plastice – nu s-a putut demonstra ca transmiterea virusului se poate face prin alimente. Pana in prezent nu exista nicio dovada care sa ateste acest fapt la nivelul studiilor europene.

AGERPRES: Exista vreun risc la ora actuala in ceea ce priveste siguranta alimentara a Romaniei? Avem stocuri suficiente de alimente?

Robert Chioveanu: Avem stocuri suficiente si nu exista probleme legate de siguranta alimentara. Dezideratul ANSVSA este de a garanta cetatenilor care doresc sa consume produse alimentare ca acestea provin din locuri sigure si nu se expun niciunui pericol privind sanatatea inclusiv prin prisma sigurantei alimentelor. In toata aceasta perioada de urgenta si de alerta nu au fost inchise unitatile de procesare carne, lapte, fabrici de productie. Activitatea de productie a fost in parametri tehnologici si capacitatile nu au fost afectate din punct de vedere al masurilor impuse, iar noi ne asiguram in fiecare zi, urmarim foarte atent prin controalele oficiale, daca sunt respectate toate prevederile legale. Produsele alimentare sunt sigure si suficiente in Romania.

Sursa: Agerpres

Your Comment

Leave a Reply Now

Your email address will not be published. Required fields are marked *