Eticheta nutrițională – între marketing și secretomanie

Cum se scrie declarația nutrițională s-a dezbătut ieri, într-o mare secretomanie, la București.

Simpozionul  „Etichetarea produselor alimentare conform Regulamentului 1169/211” a fost organizat de Meda Consulting doar pentru a gâdila orgoliile unor reprezentanți ai câtorva companii producătoare de produse alimentare cu ceva „dare de mână”. Ca de obicei, consumatorul român a fost uitat cu desăvârșire, deși informațiile de pe etichetă îl privesc, în ultimă instanță, doar pe el, biet cumpărător năucit de atâtea tehnici de marketing împănate cu date pseudo-științifice.

Din relatarea colegilor de la Fabrica de Lapte (http://www.fabricadelapte.ro/declaratia-nutritionala-conform-regulamentului-1169) singura temă care a stârnit interesul asistenței a fost aceea susținută de doamna Dr. Corina-Aurelia Zugravu, Conferențiar Doctor la Universitatea Carol Davillă, care a susținut comunicarea cu titlul „Declarația nutrițională-Cum și unde o scriem?” Iată, în esență, ce conținea această prezentare:

La ce se referă?!
În general la preambalate, trebuind menționate valori pentru: Energie, Grăsimi totale, Grăsimi saturate, Carbohidrați, Zaharuri, Proteine, Sare. Pentru alimente ne-preambalate nu e obligatorie etichetarea nutrițională, dacă legi naționale nu obligă la acest lucru. Însă, în cazul obligativității, etichetarea nutrițională va evidenția: Doar valoarea energetică sau valoarea energetică, grăsimi, grăsimi saturate, zaharuri, sare.
Declarația nutrițională se face tabular (dacă nu este loc, și linear), cu respectarea critertiilor regulamentare. Excepții de la etichetarea nutrițională o fac alimentele care au legi proprii, precum și alimente cu destinație nutrițională. Speciala (PARNUTS) și apele minerale.

Ce evidențiem?
În caseta nutrițională vor fi evidențiate substanțe din următoarele categorii: MUFA, PUFA, Polioli, Amidon, Fibre, Unele vitamine/minerale prezente în cantități semnificative. Sunt permise alte forme de exprimare a elementelor doar după menționarea conform regulamentului și doar dacă există o bază științifică, dacă informația nu induce în eroare sau să devină un obstacol la libera circulație a mărfurilor.

De când etichetarea în formatul din 1169?!
Din 14 decembrie 2014 pentru cei care o făceau și până acum și din 2016, pentru toate țările Uniunii Europene.
Excepții
– Produse neprelucrate care conțin un singur ingredient sau o singură categorie de ingrediente;
– Produse prelucrate a căror prelucrare constă numai în maturare și care conțin un singur ingredient sau o singură categorie de ingrediente;
– Apa destinată consumului uman, inclusiv în cazul în care singurele ingrediente adăugate sunt dioxidul de carbon și/sau arome;
– Plante aromatice, condimente sau amestecuri ale acestora;
Sare și înlocuitori de sare;
– Îndulcitori pentru masă;
– Produsele prevăzute de Directiva 1999/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 privind extractele de cafea și de cicoare (1), boabe de cafea întregi sau măcinate și boabe de cafea decafeinizate întregi sau măcinate;
– Infuzii de plante și de fructe, ceai, ceai decafeinizat, ceai instant sau solubil sau extract de ceai, ceai instant sau solubil decafeinizat sau extract de ceai decafeinizat, la care nu s-au adăugat alte ingrediente în afara aromelor, care nu modifică valoarea nutrițională a ceaiului;
– Oțeturi fermentate și înlocuitori de otet, inclusiv cele (cei) la care s-au adăugat numai arome;
– Arome;
– Aditivi alimentari;
– Adjuvanți tehnologici;
– Enzime alimentare;
– Gelatina;
– Compuși de gelificare;
– Drojdie;
– Guma de mestecat;